Biografie

casa

CASA DIN PITESTI IN CARE A COPILARIT CORNEL CHIRIAC

Cornel Chiriac (Ionel Corneliu Chiriac)

– nascut: mai1942UspencaBasarabia (azi Ucraina);

– decedat: 4 martie1975MünchenGermania;

– co-fondator al Federatiei Europene de Jazz, a fost unjurnalistromân, realizator deemisiuni radio, producător deformaţii muzicale (indiscutabil, meritul absolute este faptul ca a descoperit si promovat formatiaPhoenix, la mijlocul anilor 60), publicist şi toboşar dejazz. A făcut liceul laPiteştişi în1966a absolvit Institutul pedagogic, secţia filologie dinPiteşti.

Primii ani şi debutul la radio

Încă din adolescenţă a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informaţiile posibile despre reprezentanţii acestui gen şi ascultând melodii pe unde putea. Copia pe caietele sale cărţi, cronici, interviuri şi ştiri din reviste de specialitate, apoi le traducea, separat, în limba română.„În timpul liceului se ocupa numai de muzică. Îşi pierdea nopţile scriind. Dimineaţa se trezea foarte greu să meargă la şcoală”îşi aminteşte mătuşa lui. Unele dintre caiete au ajuns în mâna unor mari muzicieni autohtoni precumRadu Maltopol,Cristian ColansauJohnny Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului la acea vreme.

Cornel Chiriac a scris articole de presă precum şi texte pentru coperţile discurilor de vinil din colecţia „Jazz –Electrecord” (volumele 4, 5, 6 şi 7). În 1965 va publica în revista „Secolul XX” un articol despre jazz, iar un an mai târziu se va ocupa de prefaţa cărţii „Viata mea la New Orleans” a luiLouis Armstrong. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al „Federaţiei europene de jazz”, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi şi le va aranja în arhivaRadiodifuziunii.„Toată bandoteca radio este scrisă şi pusă de mâna lui Cornel Chiriac”, avea să spună mai târziuAurel Gherghel. Tot Chiriac este cel care se va implica, în 1969, în organizarea şi mediatizarea primului festival naţional de jazz din ţară, cel de laPloieşti. De asemenea, a aranjat ca reprezentaţiile din timpul acestuia să fie înregistrate.

A debutat la Radio în 1963, cu emisiunea „Jazz de ieri şi de azi”, devenită ulterior „Jazz magazin”.

Muzica rock şi „Metronom”

Într-o noapte din 1967 a reuşit să asculte toată discografia Beatles apărută până atunci, adusă în ţară deCamil Petrescu jr. Acesta din urmă îşi reaminteşte:„A venit a doua zi dimineaţă şi dormea pe maşina de scris […]; a ridicat capul şi a spus: «Domnule, sunt senzaţionali!» şi a adormit la loc”.

Descoperind gustul pentru rock, începând din 10 iulie 1967 Cornel Chiriac a realizat laRadio Româniacea mai populară emisiune de muzică de atunci, intitulată „Metronom”, o emisiune aparuta in contextul relativei deschideri politice si culturale a Romaniei fata de Occident, dupa perioada stalinista.

În colaborare cuGeo Limbăşanu, Cornel Chiriac prezenta ascultătorilor informaţii la zi din sfera genurilor pop, folk, rocksau jazz. Au fost difuzate melodii ale unor formaţii ori interpreţi precumBeatles,Cream,Jimi Hendrix,Bob DylansauJoan Baez. Uneori se întâmpla ca anumite albume să fie prezentate publicului la doar două-trei zile de la apariţia lor în Statele Unite.

Emisiunea “Metronom” a fost interzisa de cenzura comunista in 1968, anul invadarii Cehoslovaciei de catre trupele Pactului de la Varsovia, dupa ce Cornel Chiriac l-a “fentat” pe cenzorul de serviciu, inlocuind in banda aprobata un cintec cu o piesa folk a lui Mircea Florian care era un protest voalat la adresa interventiei in forta impotriva Primaverii de la Praga. Un alt posibil motiv al scoaterii de pe post a “Metronomului” este, potrivit anumitor surse, difuzarea melodiei “Back in USSR” a trupei Beatles.

„Cerbul de Aur”

Ca producător, a sprijinit în special formaţiilePhoenix(Timişoara) şiSideral(Bucureşti). A realizat importante înregistrări cu primii în studioul Radio (1968-1969) şi i-a promovat în diferite ocazii. În 1969 a întreprins demersuri pentru a-i aduce laFestivalul de la Braşov, reuşind să îi includă în program. Ca o coincidenţă,Cliff Richardurma să susţină şi el un concert, fiind cel care în urmă cu opt ani jucase în „Tinerii”, film care a stat la baza multor formaţii rock româneşti. Între timp, membrii Phoenix fuseseră cazaţi la Hotelul Nord din Bucureşti pentru a fi vizionaţi de cenzură. În timpul desfăşurării festivalului, Chiriac s-a întors de la Braşov cu vestea proastă a anulării concertului, dar s-a reîntors în speranţa rezolvării problemeiin extremis. Nereuşind să convingă organizatorii, ca protest, s-a închis în camera sa de hotel şi a dat foc la draperii. Personalul hotelului şi pompierii au spart uşa pentru a stinge incendiul, iar Cornel Chiriac a dispărut în învălmăşeală, având la el doar benzile cu melodiile Phoenix.

Peste hotare

Peste câteva zile a reuşit să treacă graniţa în Austria cu ajutorul unei invitaţii falsificate (primită în timpul festivalului braşovean şi având drept destinaţie iniţialăPolonia). A fost cazat într-un lagăr de refugiaţi, unde a fost descoperit deNoël Bernard, director al departamentului românesc al postuluiRadio Europa Liberă.

După ce a rezolvat problema actelor, Cornel Chiriac şi-a continuat activitatea laMünchen, secţia înlimba românăa postului de radio amintit, începând cu data de 2 iunie 1969. A reluat „Metronom”-ul, „Jazz magazin” şi a inaugurat o a treia emisiune, „Jazz à la quarte”. Mai târziu, avea să mai modereze încă patru emisiuni de rock, pe lângă programele amintite (325 de minute săptămânal).

La început, Chiriac şi-a vărsat la microfon năduful împotriva celor care în România nu-l lăsaseră să-şi facă treaba în Radio. Ioana Măgură Bernard îşi aminteşte:„S-a întâmplat de multe ori ca, în urma unor acte necugetate, Cornel să aibă asemenea probleme cu autorităţile germane şi cu conducerea americană a Europei Libere, încât să fie pe punctul de a fi dat afară din Germania şi din radio”. În cele din urmă, potrivit lui Noel Bernard,„şi-a dat seama că nu politica, ci muzica era menirea lui”.

A avut, până la moartea sa, o activitate bogată în domeniul muzicii, realizând printre altele şi o traducere în limba română a operei-rock „Jesus Christ Superstar” (Andrew Lloyd Webber/Tim Rice).Emisiunea a avut o audienta iesita din comun, ea era ascultata nu numai in Romania, ci si in alte tari ale fostului bloc sovietic (in Bulgaria sint oameni care isi amintesc si in zilele noastre de Cornel Chiriac si “Metronom”), era ascultata in Ungaria, Cehoslovacia, URSS, si chiar si in Occident.


Colaboraţi la WikicitatO incredibilă putere de muncă, cultura muzicală, gustul infailibil, deschiderea spirituală spre orice experiment viabil, cunoaşterea subtilităţilor limbii engleze literare din care traducea sute de texte ale pieselor de rock şi rock progresiv, misiunea firesc asumată de a face cultură la radio, dar nu cu ifose, ci cu o naturaleţe, cu o pasiune şi o căldură a comunicativităţii ce au rămas de neuitat sunt calităţi ce i-au adus o imensă popularitate în România, în multe ţări europene. Culmea – tineri italieni, olandezi, suedezi, ruşi, bulgari îi ascultau emisiunile, deşi nu întelegeau ce spune. Intonaţia, pronunţia impecabilă a numelor, firescul vorbirii, îi cucereau pe toţi. La Clubul „Prometeus” am aflat că „Metronomul” era ascultat până şi laIrkuţk(Siberia).”

Alex Vasiliu

Emisiunile sale au capatat amploare la “Europa Libera”, devenind un fel de scoala a gustului muzical pentru ascultatorii din tara. Cu toate riscurile pe care le implica statutul nostru de ascultatori ai unei “oficine a dusmanilor poporului”, noi, elevii si studentii de atunci, nu ne sfiam sa ne manifestam deschis admiratia pentru Cornel Chiriac.
Majoritatea nici nu stiam cum arata eroul nostru. Insa el devenise o prezenta vie, camaradul nostru indepartat-apropiat, protectorul utopiei noastre sonore
.
(Noel Bernard, director Europa Libera)

Intr-o tara tot mai claustrata in propria-i nefericire, muzica pe care ne-o daruia Cornel Chiriac reprezenta unul din putinele orizonturi deschise, una din rarele adieri de speranta(fragment din “Blinda Insurectie a lui Cornel Chiriac”, text difuzat la Radio “Europa Libera” in anul 2000, in cadrul seriei de emisiunii dedicate memoriei lui Cornel Chiriac si semnat de Virgil Mihaiu, poet, eseist, critic de jazz, actualmente directorul Institutului Cultural Roman de la Lisabona).

Asasinat

La4 martie1975, în apropierea miezului nopţii, Cornel Chiriac este înjunghiat lângă maşina sa, într-o parcare din München. O oră mai târziu este găsit de o studentă care se întorcea acasă. Primul suspect arestat a fost Mario Gropp, un tânăr de 17 ani,ultima persoană văzută alături de Chiriac în acea seară. Pe măsură ce ancheta a avansat, Gropp a fost găsit vinovat şi condamnat la 8 ani de închisoare.

În ţară s-a vorbit despre un asasinat politic, dus la îndeplinire de cătreSecuritate.[Chiar şi după moartea lui aceasta a lansat diferite zvonuri: că ar fi fost antisemit ori homosexual, colaborator al Securităţii.[ Corpul lui Conel Chiriac a fost incinerat la München iar mama lui a adus cenuşa în ţară. Este îngropat în cimitirul Reînvierea din Bucureşti.

Dispariţia sa a fost primită cu amărăciune la Bucureşti, după cum îşi amintesc jurnaliştii. Alexandru Sipa a organizat o serată la Clubul de jazz dinBraşov,in memoriam. La Bucureşti, formaţia Phoenix era în studioul „Electrecordului”, înregistrând albumul „Cantafabule”.„Vestea asasinării lui Cornel Chiriac, bunul prieten comun, ne-a găsit în studioul Tomis; am plâns toţi ca nişte copii…”declaraOctavian Ursulescuîntr-un interviu.